IPJ Arad spune că femeile au devenit „agitate, manifestându-se agresiv”. Imaginile apărute în spațiul public obligă însă la o întrebare mult mai precisă: ce făcea concret una dintre femei în momentul în care polițiștii au decis să o pună la pământ?
O intervenție a Poliției Române petrecută vineri, 4 septembrie, în parcarea unui supermarket din Arad ridică întrebări serioase privind necesitatea și proporționalitatea forței folosite asupra unei femei.
Incidentul a început, potrivit chiar informațiilor comunicate de Inspectoratul de Poliție Județean Arad, după ce un bărbat de 53 de ani ar fi agresat o femeie. Polițiștii Biroului de Ordine Publică au fost sesizați prin 112 în jurul orei 12:35. Pe numele bărbatului a fost ulterior deschis dosar penal pentru lovire sau alte violențe.
Până aici, lucrurile sunt relativ clare.
Ceea ce s-a întâmplat după sosirea polițiștilor este însă partea care merită examinată cu mult mai multă atenție decât permite formularea generală din comunicatul autorităților.
IPJ: două femei „s-au manifestat agresiv”
Versiunea oficială a IPJ Arad este că, după sosirea echipajului, unele persoane din anturajul bărbatului au devenit agitate și s-au manifestat agresiv, situație în care polițiștii au considerat necesară încătușarea a două femei, de 44 și 20 de ani.
Toate persoanele implicate au fost duse la sediul poliției, iar cinci persoane au primit sancțiuni contravenționale pentru injurii și provocare/participare la scandal, cuantumul total comunicat fiind de aproximativ 16.500 de lei.
Aceasta este versiunea Poliției.
Există însă și imaginile.
Iar imaginile trebuie analizate independent de comunicatul instituției.
Ce arată filmarea
În secvența pe care Rechizitoriul.ro a analizat-o, una dintre femei se află în fața polițiștilor, vizibil agitată și strigând.
Acest lucru nu trebuie ascuns sau cosmetizat.
Dar o persoană care strigă și o persoană care reprezintă un pericol fizic imediat sunt două lucruri diferite.
În imaginile imediat anterioare punerii sale la pământ, femeia apare în picioare, în apropierea polițistului, cu brațele înainte. Filmarea trebuie judecată în continuitatea ei, dar imaginile disponibile ridică tocmai întrebarea dacă femeia se opunea fizic încătușării ori dacă, dimpotrivă, ajunsese să prezinte mâinile polițiștilor.
Urmează momentul violent.
Femeia ajunge pe asfalt și este imobilizată de polițiști.
Nu discutăm aici dacă Poliția are sau nu dreptul să încătușeze o persoană. Evident că îl are în condițiile prevăzute de lege.
Întrebarea este alta:
Ce comportament concret al acestei femei făcea necesară punerea ei la pământ în maniera surprinsă de imagini?
„Agresivă” nu poate fi o formulă care justifică retroactiv orice utilizare a forței
Comunicatul IPJ utilizează formula generică potrivit căreia persoanele respective au devenit „agitate, manifestându-se agresiv”.
Dar tocmai aici trebuie să înceapă investigația, nu să se termine.
În ce a constat agresivitatea celei de-a doua femei?
A încercat să lovească un polițist?
A atacat o altă persoană?
A încercat să fugă?
S-a opus fizic încătușării?
A încercat să folosească vreun obiect?
A reprezentat în momentul respectiv un pericol pentru integritatea fizică a polițiștilor ori a celor din jur?
Sau agresivitatea atribuită acesteia a constat, în principal, în țipete, proteste și agitație verbală?
Aceste întrebări nu sunt semantice. De răspunsurile la ele depinde justificarea nivelului de forță folosit.
Un detaliu care trebuie analizat separat: contactul piciorului cu zona toracică
În secvența imobilizării trebuie analizată cu deosebită atenție și poziția piciorului unuia dintre polițiști în raport cu toracele femeii.
Nu afirmăm, în lipsa unei expertize și a întregii succesiuni de cadre, că polițistul a urmărit intenționat comprimarea toracelui și nici că femeia a suferit o anumită leziune.
Dar dacă filmarea confirmă exercitarea unei presiuni cu piciorul asupra toracelui, acest element nu poate fi tratat ca un amănunt.
Este o chestiune de siguranță a tehnicii de imobilizare.
Iar întrebarea devine cu atât mai importantă dacă persoana era deja controlată de mai mulți polițiști.
Nu orice încătușare înseamnă reținere. Dar nici cătușele nu dau un cec în alb pentru folosirea forței
Trebuie făcută aici o distincție juridică importantă.
Polițiștii nu au nevoie de o ordonanță de reținere pentru orice utilizare a cătușelor. Încătușarea poate constitui un mijloc de constrângere folosit în condițiile prevăzute de Legea Poliției, fără să existe măsura procesual-penală a reținerii.
Așadar, simplul argument „nu exista ordonanță de reținere” nu este suficient pentru a declara intervenția ilegală.
Dar nici existența dreptului de a încătușa nu înseamnă libertatea de a utiliza orice nivel de forță.
Legalitatea scopului și proporționalitatea mijlocului sunt două probleme distincte.
Chiar dacă IPJ Arad va demonstra că existau condițiile legale pentru încătușare, rămâne de explicat de ce era necesară modalitatea concretă de imobilizare surprinsă de cameră.
Și totuși, cine declanșase incidentul?
Mai apare un contrast pe care imaginile și comunicatul oficial îl fac imposibil de ignorat.
Potrivit Poliției, incidentul inițial fusese provocat de un bărbat de 53 de ani care ar fi agresat o femeie. Pentru aceasta i-a fost întocmit dosar penal.
În imaginile ulterioare, atenția fizică a polițiștilor ajunge însă asupra femeilor, două dintre acestea fiind încătușate.
Faptul că bărbatul a primit dosar penal înseamnă că nu putem susține că Poliția l-a lăsat pur și simplu nesancționat.
Putem însă întreba legitim:
Ce pericol imediat reprezentau femeile pentru a necesita încătușarea și intervenția fizică pe care o vedem, comparativ cu ceilalți participanți la incident?
16.500 de lei în amenzi nu răspund la întrebarea ridicată de filmare
Cinci persoane au fost sancționate contravențional, valoarea totală a amenzilor fiind de aproximativ 16.500 de lei.
Numărul proceselor-verbale și valoarea amenzilor nu demonstrează însă, prin ele însele, necesitatea unei anumite tehnici de imobilizare.
De altfel, în lipsa proceselor-verbale individuale, nu putem stabili încă din surse publice ce faptă exactă a fost reținută în sarcina fiecărei persoane.
Și aceasta este o informație pe care IPJ Arad ar trebui să o clarifice.
Întrebările Rechizitoriul.ro pentru IPJ Arad
Înainte ca incidentul să fie redus la formula comodă „scandalagii încătușați de poliție”, considerăm că IPJ Arad trebuie să răspundă concret la câteva întrebări:
- Care a fost conduita concretă a femeii de 44 de ani care a determinat încătușarea?
- A încercat aceasta să lovească vreun polițist sau o altă persoană?
- S-a opus fizic încătușării?
- Ce ordine i-au fost adresate înaintea folosirii forței și i s-a acordat posibilitatea să se conformeze?
- De ce a fost necesară aducerea sa la sol?
- A existat în timpul imobilizării presiune exercitată cu piciorul asupra zonei toracice?
- Dacă da, această manevră face parte dintr-o procedură de imobilizare autorizată?
- Cât timp a fost femeia încătușată și care a fost temeiul concret al conducerii sale la sediul Poliției?
- Ce contravenție exactă i-a fost imputată și ce comportament material a fost consemnat în procesul-verbal?
- Au fost analizate imaginile pentru a verifica proporționalitatea intervenției polițiștilor?
Imaginile nu condamnă singure. Dar obligă la explicații.
Rechizitoriul.ro nu poate stabili dintr-o înregistrare video răspunderea penală sau disciplinară a unui polițist. Aceasta aparține organelor competente și presupune examinarea întregului material probator.
Dar presa poate — și trebuie — să compare versiunea instituției cu ceea ce camera surprinde.
IPJ Arad spune că femeile au devenit agresive și că încătușarea s-a impus.
Imaginile ridică însă o întrebare suplimentară, pe care comunicatul nu o rezolvă:
de ce era necesară trântirea pe asfalt a acestei femei și ce pericol concret trebuia înlăturat în acel moment prin folosirea unui asemenea nivel de forță?
Până la un răspuns documentat, aceasta rămâne întrebarea centrală a imaginilor de la Arad.
Marius Leontiuc – senior editor