O afacere aparent legală a început să prindă contur, o firmă românească care acționează pe teritoriul mai multor state UE și nu doar UE a început să simuleze validarea unor certificate de încredere, certificate care ar atesta cumva calitatea firmei. „Peste 280 000 participanți din întreaga Europă” este sloganul cu care persoanele de bună credință sunt invitate să se înscrie într-un „program” special care să valideze calitatea firmei. Compania care se ocupă de această „validare a încrederii firmelor” se numește INOVATIVE PERSPECTIVE S.R.L. și are datele de identificare CUI: RO 35246793: J40/14171/2015 și sediul în București, Aleea Timisul de Sus nr 2 Bl A30 sc A et 4 ap 13. , SECTOR 6.
Ce ne-a dat primul semn de neîncredere. Unul dintre cabinetele medicale pe care le servesc pro-bono în calitate de jurist a fost contactat de o doamnă care pretindea că se numește Corina Constantin și care susținea că este din partea proiectului „firmă de încredere”. I-am spus că avem nevoie de timp să analizăm ce decizie managerială vom lua. Nu a lăsat nici un număr de telefon , numărul de pe care a contactat cabinetul fiind „număr de centrală” mai precis un număr care nu poate fi apelat retro. Insistența cu care a tot revenit cu telefoane a fost o primă chestiune de suspicionare legitimă că intenția nu este una corectă, telefoane repetate la 2-3 zile pe toate numerele cabinetului. Într-una din conversații a susținut în mod mincinos că înscrierea în acest proiect va „asigura vizibilitate în Google a site-ului cabinetului”. Am întrebat-o dacă ne va oferi un cod de script de implementat în website care să agațe crawlerele Google, răspunsul fiind că platforma lor „își va face treaba exemplar”, totul contra unei taxe de 500 de lei care include niște postere de plastic și desigur „certificatul”. Studiind compania ne-am dat seama că nu este vorba de o firmă certificată de acreditări gen TÜV care să fie legitimă să emită un certificat al calității unei firme. De altfel cum ar putea un privat să uzurpe calitatea oficială a ANAF sau Ministerul Finanțelor singura entitate care oferă prin secțiunea https://mfinante.gov.ro/apps/infocodfiscal.html datele de „încredere” ale unei firme, PFA, organizații s.a.m.d.p. Deși s-a specificat expres că trebuie să aștepte răspunsul medicului cabinetului, aceștia au trimis coletul cu plată ramburs, colet desigur neridicat de cabinet ci expediat retur.
Sute de mii de firme care au gustat păcăleala și au cotizat anual 100 de Euro (500 de lei), adică 28 de milioane de Euro pentru certificate false (un calcul simplu al celor 280.000 de firme). Observăm că avem de a face cu o infracțiune complexă. În primul rând clienții sunt luați prin surprindere, ademeneiți că „vor avea parte de încredere” că vor deține un „certificat european valid de încredere”, povești cu SEO Google, .. Cum poate un privat să te certifice asupra calității altui privat? Nu discutăm de expertize tehnice sau judiciare, discutăm despre un act care reprezintă un fals material grosolan, un act neatestat și neautorizat întrucât acest privat nu are nici o prerogativă de putere publică. Sute de mii de păcăliți. Privind la cifrele de intrare ale firmei, observăm că din 2019 și până în prezent cel puțin intrări de peste 100000 lei anual. Ținând cont că firma ar putea avea filiale în mai multe state cifrele ar putea fi mult mai mari, dar parte din tranzacții au și ocolit sistemul fiscal ținând cont de numărul de firme românești afișat.
Astfel, constatăm că sunt îndeplinite pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen. Conform tranzacțiilor care reprezintă probe dincolo de orice dubiu faptele concrete ce vor fi reţinute în sarcina personalului INOVATIVE PERSPECTIVE S.R.L. constau în aceea că, în decursul anilor 2019-2025 , au indus în eroare mai multe societăți comerciale și PFA-uri din România și străinătate cu privire la o certificare ce simulează prerogative de putere publică de atestare, împrejurare care a determinat tranzacții prin înșelăciune, fiind cauzată o pagubă în patrimoniul societăţilor înșelate, totalitatea prejudiciului depășind pragul de 200000 de lei, faptele având consecințe deosebit de grave. Observăm și existența unor acte de fals material prin „certifcatele” emise, infracțiune obstacol în puterea scopului final al infracțiunii obiect.
Nu se poate afirma că faptele de mai sus nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, ci pe cele ale infracţiunii de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, prevăzută de art. 239 din C. pen., întrucât emiterea facturilor cu datorii fictive (cum a fost cazul coletului trimis fără acord expres) este inacțiune sau act material absorbit de înșelăciune în formă complexă.
Astfel, conform art. 244 alin. (1) din C. pen., este incriminată sub denumirea marginală de înşelăciune, „inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă”.
Este de menţionat că, în noul C. pen., incriminarea înşelăciunii în formă simplă are conţinut identic celei din C. pen. anterior, cu deosebiri sub aspectul regimului sancţionator. Suplimentar, legiuitorul a renunţat la agravarea pedepsei pentru înşelăciunea în convenţii, înşelăciunea prin emiterea de cecuri fără acoperire şi înşelăciunea care a produs consecinţe deosebit de grave, însă fără a le scoate în afara ilicitului penal, astfel de fapte fiind în continuare sancţionate în forma simplă a infracţiunii.
Elementul material al infracţiunii de înşelăciune, ce constă în prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, este reprezentat de prezentarea trunchiată a situaţiei economice a societăţii comerciale pe seama cărora personalul firmei acţiona prin prezentarea unor prerogative de certificare europeană şi cu privire la modalitatea de plată şi plata efectivă, elementul acesta material există. Faptele sunt dovedite în materialitatea lor.
Sub aspectul laturii subiective, reținem că intenţia directă, calificată prin scop, acela de a obţine un folos injust, în lipsa unei certificări reale a unei puteri publice, reprezentate de preţul „serviciilor”, specifică infracţiunii de înşelăciune și fals material. Deși s-ar putea invoca faptul că infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale ar fi specifică doar funcționarului public, codul penal extinde aplicarea și la funcționarii privați, certificatele false emise de societate fiind acte ce simulează atestate de putere publică „garanția unei încrederi”.
Ce este de făcut? Persoanle înșelate se pot adresa cu plângere penală parchetului judecătoriei de circumscripție sau a Judecătoriei Sectorului 6 București solicitând orice audiere prin comisie rogatorie sau audiere prin delegare la localitatea de domiciliu. Desigur că acest material în sine reprezintă o sesizare publică a organelor de drept însă în același timp potrivit art. 244 împăcarea părților înlătură răspunderea penală. De precizat că art. 244 nu condiționează punerea în mișcare a acțiunii penale de plângerea prealabilă ci doar prevede posibilitatea de împăcare.
Marius Leontiuc
consilier juridic și editor