Sub falsul argument al combaterii COVID, fără încuvințarea instanței polițiștii suceveni au pătruns în incinta Bisericilor creștine din Suceava. Printre acestea una ortodoxă și una penticostală. În imagine se observă cum polițistul nu așteaptă finalizarea slujbei ci intră în timp ce predicatorul vorbește și tulbură împiedicând desfășurarea slujbei. În mod abuziv i-au întocmit acestuia proces verbal de amendă pentru cei care nu purtau măști, pe motiv că i-ar fi primit la slujbă. Acțiunea polițiștilor este nelegală, iar polițistul vizat a săvârșit un real concurs de infracțiuni printr-un curaj infracțional nemai întâlnit până în prezent.
Potrivit art. 381 Cod Penal (1) Împiedicarea sau tulburarea liberei exercitări a ritualului unui cult religios, care este organizat și funcționează potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
În al doilea rând potrivit art. 1372 Cod Civil, poate răspunde pentru fapta altei persoane, doar tutorele când persoana făptuitoare e în incapacitate sau minorat. Pastorul nu poate răspunde fiscal, civil sau penal pentru că un enoriaș refuză portul măștii și nici nu-i poate îngrădi participarea la slujbă, aceasta pentru că drepturile și libertățile se restrâng numai prin lege, art. 53 Constituție. Aceste articole instituie obligații în serviciu prevăzute expres de lege, pe care polițistul le-a încălcat deliberat.
Potrivit art. 297 Cod Penal (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
Potrivit art. 16 al. 2 CP Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită, iar potrivit art. 17 al. (3) din același Cod, Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte;
b) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.
Polițistul nu că a acceptat întreruperea sau tulburarea slujbei ci a urmărit-o descingând ca atunci când este împuternicit de urgneță sau mandat de percheziție.
Urmarea imediată a faptelor o constituie o temere incredibilă în rândul credincioșilor, precum și insecuritatea socială creată prin care o persoană răspunde dincolo de lege pentru faptele altor persoane. În termeni tehnici, potrivit practicii CJUE în cauzele C-300/11 și C-41/74 prin pericolul concret pentru ordinea publică se înțelege acea situație în care drepturile persoanelor nu mai sunt garantate iar statul în loc să fie garantul acestora este factorul de alienare, lucru petrecut exact acum la Suceava. Pastorul a fost amendat pentru fapta altor persoane, i-a fost reproșat că a permis accesul deși nu poate interzice prezența unei persoane decât limita distanțării.
În consecință ordinea publică a fost grav lezată de acțiunile abuzive ale grupului infracțional care a penetrat poliția Suceveană necesitându-se de urgență luarea măsurii arestării preventive avându-se în vedere pericolul concret pentru ordinea publică.
Există și un pericol social asupra ordinii publice ce rezidă din însăși gravitatea faptelor ce nu mai pot fi puse la îndoială dată fiind proba video deja vehiculată prin presă, vădit materială și reală.
La luarea măsurilor preventive și stabilirea pedepsei închisorii instanța va avea în vedere :
-Curajul infracțional al polițiștilor
-Cinismul cu care aceștia au acționat în lipsa mandatului de păntrundere în incinta cultului
-Actele materiale de fals material și fals intelectual prin care aceștia au amendat pastorul menționând în fals culpa acestuia
-Ticluirea de probe, date fiind înscrisurile prin care polițiștii coagulați în grup infracțional organizat și coordonat ierarhic au încercat să-și justifice acțiunea.
Toate acestea motivează în drept pedepse sporite orientate spre maxim la care se adaugă desigur circumstanțele agravante. Date fiind acțiunile în forță în interiorul bisericilor care tind spre apartheid, circumstanțele personale ale polițiștilor nu pot pleda în favoarea acestora, acțiunile convergând spre ceea ce Codul Penal sancționează aspru: porpaganda și favorizarea statului totalitar. Lipsa de autodenunțare a polițiștilor constiutie o nouă ultra-agravantă care pledează pentru sporul maxim al formei continuate. Prejudicierea reputației poliției române prin acțiunile brutale înlătură orice conduită atenuantă. Prin urmare pedepsele ce vor fi aplicate de instanțe necesită prisosință maximă.
În mod public față de acțiunile acestui grup infracțional organizat solicităm un punct de vedere al DGA.
Editor, jurnalist Leontiuc Marius – absolvent studii Jurnalism și Comunicare Media